Istoricul localităţii

Satele maramureşene, înşirate ca mărgelele de-a lungul râurilor, sunt aşezări vechi amintite în documente scrise începând cu secolul al XIV-lea, originea lor pierzându-se în negura veacurilor, după cum ne dovedesc săpăturile arheologice întreprinse pe aceste meleaguri.
Fiecare comună şi sat din Maramureş îşi are istoria sa, istorie bogată în fapte de viaţă, reflectate în documente, tradiţii şi urme vechi.
Despre întemeierea satului Călineşti se povesteşte că, în vremurile de demult, pe locurile unde azi se întinde satul, se găseau păduri de brazi, iar locul din partea de sus a satului numit Bobdini era acoperit cu o frumoasă pădure de stejar.
 
Colectivitatea umană răspândită pe teritoriul comunei Călineşti, în cele trei localităţi, o populaţie în întregime română, este atestată documentar, potrivit documentelor din "Istoria Maramureşului" - Dr. Alex. Filipaşcu, începând cu anul 1381.
 
Începând cu prima atestare documentară şi până în prezent, localităţile care alcătuiesc comuna, au avut următoarele denumiri:

♦ Localitatea Călineşti (centru de comună) a purtat numele de Kalinfalva în jurul anului 1406. În secolele XIV - XV a purtat numele de Iurceşti. Din anul 1569 poartă numele ce-l păstrează şi azi, Călineşti.

 

♦ Localitatea Văleni a avut la rândul ei trei nume diferite. Primul dintre ele a fost Patak, nume ce-l purta în jurul anului 1405. Mai târziu, în anul 1450 numele comunei s-a schimbat în Mikolopatak. Numele actual al localităţii datează din anul 1600.

 

♦ Localitatea Corneşti purta numele de Koza în anul 1424. Abia în anul 1577 localitatea primeşte numele cel poartă şi în prezent.

 

Legenda spune că prin aceste locuri ar fi trecut odată doi fraţi Călin şi Văleanu. Văzând atâta frumuseţe, Călin s-a oprit din drumul său şi s-a pornit să-şi întemeieze o gospodărie în locul numit Hotroapă, în apropierea unui mare izvor Izvorul Hotroapei. Însă Văleanu a trecut un deal şi în apropierea unei ape (azi Valea Văleniului) s-a stabilit şi el. Tot legenda spune că după cei 2 fraţi au luat numele cele două sate: Călineşti de la Călin şi Văleni de la Văleanu.

 

Satul Călineşti a intrat de bună seamă în donaţia făcută de regele Ludovic fiilor lui Lucovoi, la 14 mai 1361. Sub denumirea sa actuală îl întâlnim alături de cele şase sate cu care forma împreună Knesiatul din Coseu, în diploma din 6 noiembrie 1405. Ioan Mihalyi afirmă că din neamul lui Lucovoi cu Georgiu din Călineşti se ramifică familia Jurka din Călineşti, familiile Şandor, Şerba, Nemeş şi alte familii.Din Călineşti şi-au produs nobilimea la anul 1752 familia Nemeş (1450), Jurka (1569), Şerba (1470), Mihalka (1651), familiile Berciu (1623), Paşka (1609), Pop (1612).


În Hotroapă trăia o mare familie a Bercenilor, dar din cauză că Izvorul Hotroapei, seca tot timpul verii, Bercenii s-au mutat mai jos. O altă parte a satului s-a aflat amplasată în locul numit Rogoaze, în apropierea unei văi numite Valea Ciuţii. Datorită, probabil, aceloraşi condiţii (lipsa de apă în zilele de vară) şi această aşezare a fost părăsită, locuitorii stabilindu-se în apropierea văii Cosăului. Cercetările arheologice întreprinse în locul numit Rogoaze, au scos la iveală urme de locuinţe, inventar gospodăresc (ceramică, unelte, pietre de râşniţă).